Ultimii finalişti ai show-ului „Splash! Vedete la apă“ vor fi aleşi azi

Ultimii opt semifinalişti ai celui de-al treilea sezon al show-ului „Splash! Vedete la apă“ urcă duminică, 6 septembrie, de la ora 20.00, pe platformele Bazinului Olimpic din Bacău, de unde vor executa sărituri spectaculoase pentru a-şi asigura un loc în marea finală.

Diana Dumitrescu, Andreea Antonescu, Vladimir Drăghia, CRBL, Luis Lazarus, Andrei Ştefănescu, Fabian Sanchez şi Antonio Dos Santos sunt cele opt vedete care se vor lupta pentru un loc în marea finală „Splash! Vedete la apă“.
Pentru acest lucru, concurenţii şi-au ales câte un însoţitor alături de care vor sări, în tandem sau separat, de la platformele de 3, 5, 7 şi 10 metri ale Bazinului Olimpic din Bacău. Cosmin Seleşi, care notează curajul şi evoluţia în concurs, Ozana Barabancea, care punctează impresia artistică, şi Cătălin Preda, campionul care notează săriturile din punct de vedere tehnic, vor comenta ambele sărituri şi vor acorda o singură notă pentru fiecare concurent. 
Astfel, dacă Luis Lazarus şi Antonio Dos Santos au ales ca la platformă să-i aibă alături pe copiii lor, Ana (8 ani), respectiv Leandro (7 ani), Andrei Ştefănescu va sări împreună cu tatăl său, Gabriel (63 de ani), iar CRBL cu fratele său mai mic, Dragoş. Diana Dumitrescu va fi însoţită de Florin Ristei, iar Andreea Antonescu de fostul ei coregraf, Eugen. Columbianul Fabian Sanchez va veni la „Splash!“ cu un bun prieten, Ati, originar din Chile, iar Vladimir Drăghia cu cel mai bun prieten al său, Adrian. 
De asemenea, DJ Miki Love, care s-a antrenat şi a fost rezervă, dar nu a avut şansa să intre în concurs va executa, în cea de-a doua semifinală, o săritură demonstrativă. 
Patru dintre cei opt concurenţi se vor califica, duminică seara, în marea finală „Splash!“ din 13 septembrie. Trofeul, în valoare de 3.000 de euro, care va fi acordat câştigătorului, va fi donat de acesta surorilor Marina şi Andreea Sandu, două mici campioane la sărituri în apă care îşi doresc să facă performanţă.

Citeste si:

Adevarul.ro

Povestea celui mai bun machior de la Buftea. „Sergiu Nicolaescu zicea: Vodă, dă-mi sânge adevărat. Altfel nu filmez!“

În 60 de ani de carieră, machiorului Mircea Vodă i-au trecut prin mână mii de actori, români sau străini, de la Ion Iancovescu, Grigore Vasiliu-Birlic sau Ştefan Ciubotăraşu şi până la Kelly Brook, Harvey Keitel, Donald Sutherland şi Florent Pagny.

Pe 6 septembrie va împlini 78 de ani, dar are în continuare un chef nebun de viaţă şi nu s-a plictisit deloc de muncă. Sunt 60 de ani bătuţi pe muchie de când Mircea Vodă, cel mai longeviv machior din cinematografia românească, a apărut pentru prima oară pe genericul unui film de lungmetraj, „Moara cu noroc“  unde a fost asistentul Elisabetei Steuer. Postură din care a avut ocazia să-i fardeze pe Ioana Bulcă, Geo Barton şi Constantin Codrescu. „A urmat «Afacerea Protar», în regia lui Haralambie Boroş, film care a mers la Cannes în 1956, în care i-am machiat pe marele Ion Iancovescu, care a dominat scena interbelică şi a fondat nu mai puţin de şapte teatre în Bucureşti, pe Ion Finteşteanu, pe tânărul – la vremea respectivă – Radu Beligan şi pe Constantin Ramadan. Am fost asistent de machiaj şi la «Două lozuri», unde i-am lipit mustaţa lui Grigore Vasiliu-Birlic“, şi-a reamintit veteranul machior. Până să ajungă în cinematografie, Vodă n-a avut deloc o viaţă de uşoară. Dimpotrivă. În aprilie 1944 a rămas orfan de război, după ce tatăl său a murit în timpul bombardamentelor americane asupra Atelierelor CFR, acolo unde lucra ca maistru. Tot atunci i s-a spulberat şi visul de a urma „Belle-Arte“, deşi avea talent cu carul la desen. „Pentru că n-am avut alte posibilităţi, pensia mamei fiind foarte mică, am făcut un liceu industrial, pe specializarea strungărie“, a povestit Mircea Vodă.

Norocul i-a surâs însă atunci când se aştepta mai puţin. O cunoştiinţă i-a arătat un anunţ dintr-un ziar, în care scria că Studioul Animafilm scoate trei locuri la concurs. „Era greu să-ţi găseşti atunci de lucru, dar uite că am reuşit, la 17 ani, să obţin unul dintre acele posturi de colorist. Aveam de făcut şi câte 100 de desene pe zi, iar pentru un ban în plus mai desenam şi câte-un iepuraş cu halba în mână pe geamurile berăriilor. Apoi, pentru că la machiaj aveau nevoie de cadre tinere şi talentate, am fost transferat acolo. Şi am făcut de toate“, a spus machiorul.

„Cantemir“ i-a adus o bursă la Paris

Primul film în care Mircea Vodă a avut ocazia cu adevărat să-şi demonstreze măiestria a fost „Amintiri din copilarie“, realizat de Elisabeta Bostan în 1964: „Pentru că toţi copiii erau tunşi regulamentar, iar Zizi avea nevoie ca ei să arate precum în poveştile lui Creangă, le-am făcut la toţi peruci. Şi pe Ştefan Ciubotăraşu, care era chel, l-am făcut să arate leit cu Ion Creangă din poza pe care o cunoşteam toţi din manualele de şcoală. Mă respecta din cale afară pentru asta, ţinea morţiş să ajungă mereu înaintea mea la cabina de machiaj. Un mare favor, având în vedere cine era“. În 1974, Mircea Vodă a lucrat la filmul „Cantemir“, care ar fi trebuit să fie realizat iniţial în coproducţie cu Mosfilm. „Ne trebuiau foarte multe peruci ca la 1600 – Molière – aşa cum le spunem noi. Ruşii au spus că ni le dau ei, dar eu l-am rugat pe regizor, regretatul Gheorghe Vitanidis, să mă lase să fac măcar perucile pentru figuraţie. Şi am confecţionat câteva, le-am mai reparat şi pe cele de la «Serbările galante», un film făcut de René Clair la Buftea. Şi cu alea am filmat până la urmă, pentru că a picat treaba cu ruşii“, şi-a reamintit machiorul. Filmul a circulat şi în Occident, iar ziarul „L’Humanité“ a remarcat că românii se pricep foarte bine la perucherie. De fapt, se pricepea doar Vodă: „Am primit o bursă de specializare din partea guvernului Franţei cu această ocazie. Am luat la rând fabricile de perucherie, laboratoarele de cosmetice şi studiourile de film. Când  au văzut ce ştiu să fac, mi-au propus să rămân, dar n-am vrut. În ţară aveam casă, maşină, salariu bun, o viaţă liniştită“.

Premiat de UCIN

După Revoluţie, când producţia de filme a început să cam scârţâie, s-a mutat cu arme şi bagaje la Pro TV, acolo unde a rămas câţiva ani buni. Din când în când, a mai prins şi câte un film. Pe lângă peliculele lui Sergiu Nicolaescu, care l-a convocat aproape de fiecare dată, Vodă a avut ocazia de a lucra şi la producţii precum „Privirea lui Ulysses“ („Ulysses’ Gaze“), „Leganda lui Galgameth“ „The Legend of Galgameth“), „An American Haunting“ şi „House of 9“, unde i-au trecut prin mână Harvey Keitel, Dennis Hopper, Kelly Brook şi Donald Sutherland. În 2013, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Mircea Vodă a fost singurul machior care a fost premiat, alături de marii actori care i-au trecut prin mână, cum ar fi Radu Beligan, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Olga Tudorache sau Marin Moraru.

Lica Gheorghiu, fardată cu Christian Dior

Am învăţat perucherie de la ruşi, mi-am băgat nasul şi în producţia de cosmetice, pentru că aveam un mic atelier la Buftea, iar în materie de machiaj de film am furat meserie de la Hagop Arakelian, cel care a fondat şcoala franceză de profil. Venise în România special pentru a o machia pe Lica Gheorghiu, la începuturile carierei sale cinematografice. Şi eu am colaborat excelent cu Lica la «Tudor», deşi era o fire dificilă în general. Numai pe mine mă accepta lângă ea atunci. Cinematografia îi datorează enorm, în primul rând existenţa studiourilor de la Buftea. Ea dădea ordin să se aducă tot ce-i ceream noi. Aveam numai cosmetice de cea mai bună calitate. Păi cine îşi mai permite azi să lucreze numai cu Christian Dior?“, şi-a reamintit machiorul, care a lucrat numai în cinematografie până în 1989.

Cele mai spumoase amintiri ale lui Mircea Vodă sunt cele de la filmele lui Sergiu Nicolaescu, din echipa căruia a făcut parte de cele mai multe ori. „Lucram la «François Villon». Muncisem şase ore la figuraţie, machiasem zeci de actori. Şi vine Sergiu pe la prânz. Rar de tot i se întâmpla şi lui să nu aibă chef de filmare. Şi atunci căuta nod în papură. N-a găsit nimic la altcineva, aşa că m-a strigat pe mine: «Vodă, unde eşti? Ce sânge e ăsta?». «E sânge Christian Dior. L-am folosit şi la ceilalţi actori şi e bun», îi zic. Aveam o scenă în care Florent Pagny trebuia să fie murdărit puţin de sânge pe faţă. «Nu filmez! Dă-mi sânge adevărat, că altfel nu filmez!». Ca o paranteză, noi mai foloseam sânge de animale la filmele lui. La «Noi, cei din linia întâi», de exemplu. Îl luam de la abatoare, dar vă daţi seama că nu puteam să i-l procur pe loc. Atunci am făcut altceva. Vizavi de platou era un cabinet medical. «Ia-mi o seringă de sânge şi dă-mi-o», i-am spus asistentei. Şi mi-a dat-o. M-am dus cu seringa la Nicolaescu şi i-am spus: «Acum filmezi!». S-a uitat la mine, cu ochii la plasturele de pe braţul meu şi mi-a zis: «Vodă, tu eşti nebun». Dar a filmat“, a povestit, amuzat, machiorul. Alt film, altă amintire: „Filmam în Germania, tot cu Sergiu. Constantin Rauţchi avea un rol de cardinal. Lui îi cam plăcea băutura. Pentru că el n-avea nicio scenă în primele zile, Nicolaescu l-a pus pe Ovidiu Moldovan să-l păzească, de frică să nu se îmbete ăla. Numai că şi Ovidiu le cam gusta! Şi vine momentul în care trebuia să intre în scenă. Evident că era pulbere Rauţchi! Şi neras de o săptămână. Când l-a văzut Sergiu, a înnebunit! «Vodă, rade-l imediat». Că noi trebuia să ştim şi să tundem, şi să bărbierim. «Eu mă rad numai la frizer», zice Rauţchi. Numai că acolo, la frizerie, se mergea pe programări, nu te duceai şi te tundea imediat, ca la noi. De altfel, eu îi tundeam şi pe nemţii din echipă, că n-aveau chef să stea după programări. Numai Rauţchi nu şi nu. Până la urmă, l-am lămurit şi l-am bărbierit chiar pe bordura pe care stătea“.

François Villon, cadavrul , spânzuratul şi Securitatea

Pe platoul filmului „François Villon“ s-a petrecut şi o altă istorie interesantă. „La un moment dat, trebuia să filmăm nişte spânzuraţi care putreziseră atârnând în ştreang. Sergiu le-a cerut celor de la butaforie să-i confecţioneze nişte cadavre, dar mi-a zis şi mie să-i fac un cap. Am făcut rost de un craniu de la Institutul de Medicină Legală şi am realizat capul respectiv. La un moment dat, mi-a spus Nicolaescu: «Tâmpiţii ăştia nu mi-au adus nimic, să vedem ce filmăm». Şi într-o noapte a venit, în mare secret, o maşină care a adus un cadavru într-un sicriu. Tot de la Medico-Legală. Puţea îngrozitor, dar l-am spânzurat. În scenariu scria şi că trebuia să fie nişte ciori care să-l ciugulească. Aveau cei de la producţie una, dar nu vroia să coopereze. Şi atunci am adus capul pe care-l lucrasem eu şi l-am finisat cu nişte peşte afumat, ca s-o tentez pe cioară. Şi aşa s-a filmat prim-planul de care era nevoie. Între timp intrase şi Securitatea pe fir, pentru că nu era voie cu morţi adevăraţi la filmări. Şi atunci a făcut Nicolaescu un filmuleţ cu mine în timp ce lucram la capul spânzuratului, ca să le arate că nu era vorba de niciun cadavru adevărat“, a povestit cineastul. „Tot legat de filmul ăsta. Personajul jucat de Bernard Farcy, actor cunoscut mai ales pentru seria franţuzească «Taxi», trebuia să fie spânzurat într-o scenă. Şi săracul era să moară la filmare. Nu ştiu cum s-a întâmplat că i s-a strâns nodul laţului. Sergiu era în delir, nu observase: «Trageţi din toate unghiurile, uitaţi ce bine joacă ăsta». Noroc că şi-a dat seama un cascador şi l-am salvat. Era deja inconştient. Când s-a dezmeticit, nu-şi mai aducea aminte nimic…“, şi-a reamintit Vodă.

Farse cu actori răniţi

Pentru că nu se putea filma întotdeauna vara, când era pauza dintre stagiuni, majoritatea actorilor erau nevoiţi să facă naveta între platoul de filmare şi teatrele la aveau spectacole în fiecare seară. „Eram cu Dinu Cocea la «Haiducii». Şi n-aveam tot timpul maşini suficiente, nu era ca acum. Şi atunci îmi zicea Dinu: «Răneşte-l pe cutare ca să ajungă la Bucureşti». Şi pleca cu ambulanţa! Abia în Capitală aflau doctorii că respectivul era doar machiat. Tot legat de răniţi. Eram la «Războiul independenţei», la Crucea, cu Gheorghe Vitanidis. Se filma momentul în care se cărau răniţii de război cu căruţele. Când au început să tragă tunurile din toate părţile, câţiva cai s-au speriat, iar căruţele lor s-au răsturnat. Unii dintre militarii aduşi pentru filmări s-au rănit, au venit ambulanţele, a ieşit nebunie. Doctorii alergau şi luau răniţii, iar eu alergam după ei ca să le spun care erau răniţii mei, machiaţii, şi care erau cei loviţi pe bune“, a povestit Mircea Vodă.

La „Haiducii“, i-am făcut o perucă superbă Margăi Barbu, nu era părul ei. I-am pus gene, i-am făcut buzele alea frumoase. S-a blocat Toma Caragiu când a văzut-o, nu mai putea să spună replicile…

La vizionarea filmului «Mircea» cu cei din Comitetul Central, a exclamat Ceauşescu: «Cum se poate să-l machieze Mircea Vodă pe Mircea Vodă?». Aşa a fost nevoit Sergiu Nicolaescu să mă treacă M. Vodă pe generic!
 

Citeste si:

Adevarul.ro

INTERVIU EXCLUSIV Dr. Camelia Doru, specialist în imigranţi: „Nu vin cu boli exotice, aşa cum cred unii medici români”

România ar putea asigura asistenţă medicală refugiaţilor şi solicitanţilor de azil şi chiar are această obligaţie, conform directivelor europene. Cu toate acestea, prea puţini medici din spitalele de stat de la noi cunosc drepturile imigranţilor şi îşi doresc să lucreze cu aceştia.

În primul rând doctorii, au nevoie de un intermediar, respectiv de un interpret, care să fie puntea de comunicare între ei şi pacient. În al doilea rând, se tem că cei din statele de conflict vin cu boli exotice cărora nu le-ar putea face faţă. 

Acestea sunt doar idei preconcepute, subliniază doctorul Camelia Doru, de formaţie medic anestezist, preşedintele Fundaţiei ICAR, organizaţie care furnizează servicii de asistenţă medicală şi psihologică imigranţilor de aproape 20 de ani. „Interesul nostru este ca aceşti oameni să fie integraţi cât mai rapid dacă vor să rămână la noi în ţară. Să primească un loc de muncă, să devină plătitori de taxe şi impozite şi să îşi construiască o viaţă normală”, a declarat specialista într-un interviu pentru adevarul.ro.
„Adevărul”: Fundaţia ICAR furnizează de mult timp servicii medicale imigranţilor. Care sunt principalele boli cu care aceştia se confruntă?
Dr. Camelia Doru: Vin cu boli digestive, de nutriţie, cu boli de inimă sau cu diabet. Au exact aceleaşi patologii care se regăsesc şi în populaţia noastră, nu vin cu boli exotice, aşa cum cred unii medici din spitalele publice, care refuză să îi trateze. Din punctul meu de vedere, ar fi absolut normal să se facă un screening la intrarea în ţară, în special pe bolile transmisibile şi pe cele cu transmitere sexuală. Evident, acest lucru nu se întâmplă la ora actuală. 
„Adevărul”: De ce?
Dr. Camelia Doru: Deşi există Direcţii de Sănătate Publică, nu ştiu cum sunt ele implicate în această problematică. Ar trebui să avem circuite pentru aceşti pacienţi şi o strategie coerentă care să fie aplicată în mod permanent. Din punctul meu de vedere, România are capacitatea de a primi imigranţi, mai ales că primeşte fonduri de la Uniunea Europeană pentru a-i ajuta. Există noi directive europene pe care noi trebuie să le implementăm, în special în ceea ce priveşte acordarea de servicii medicale persoanelor care solicită azil şi refugiaţilor. Unităţile sanitare unde sunt trimişi aceşti oameni trebuie să-i rezolve, dar e nevoie de mai mult. 
„Adevărul”: Imigranţii se plâng de calitatea actului medical din cele şase centre de cazare…
Dr. Camelia Doru: Asta pentru că în acele structuri de cazare şi primire nu prea există personal medical angajat. Mai găseşti pe ici şi colo câte un asistent medical sau câte un medic. Neprezentarea la medic are consecinţe, indiferent că vorbim de solicitanţii de azil, de refugiaţi sau de conaţionali. Înseamnă o agravare a bolilor, o recuperare târzie, mai mulţi bani cheltuiţi. Interesul nostru este ca aceşti oameni să fie integraţi cât mai rapid dacă vor să rămână la noi în ţară. Să primească un loc de muncă, să devină plătitori de taxe şi impozite şi să îşi construiască o viaţă normală. Ideea nu este să-i încurajăm să stea ca asistaţi, ci să creăm tot ce e posibil, şi aici ţine şi de buget şi de imaginaţie mai ales, ca aceşti oameni să rămână şi să devină contribuabili. 
„Adevărul”: Ar putea fi o soluţie pentru golul creat din pricina românilor aflaţi în străinătate? 
Evident. Şi asta va fi o soluţie pe viitor, pentru că natalitatea la noi scade, speranţa de viaţă creşte, nevoia de servicii medicale va creşte, iar numărul persoanelor care să contribuie la taxe, respectiv la bugetul asigurărilor sociale, scade. Am avea, deci, posibilitatea să recrutăm forţă de muncă de care avem nevoie, la fel ca întreaga Europă. Dacă ar exista interes în acest domeniu şi dacă nu am sta să ne gândim încontinuu la ce procent de terorişti există în rândul oamenilor care îşi pun viaţa în pericol şi pleacă din ţările de origine pentru a scăpa de nenorocirile de acolo, situaţia ar fi alta. 

„Adevărul”: În ce măsură au nevoie aceşti oameni de asistenţă psihologică? 
În cazul lor, serviciile psihologice sunt uneori mai importante decât cele medicale. Imigranţii vin din zone de conflict, cu violenţe extreme. Bineînţeles, acele situaţii au efecte asupra stării lor psihice, dacă luăm în calcul experienţa traumatică a ţării de origine, a drumului parcurs plus contactul cu un nou mediu. Adăugaţi aici şi nesiguranţa zilei de mâine. Ideea că îi inventariem şi că îi trimitem înapoi contravine obligaţiilor pe care le are România faţă de solicitanţii de azil. Or, în directivele europene este foarte clar specificat că nu ai voie să-i trimiţi înapoi în zone în care ei riscă să fie supuşi torturii, tratamentelor inumane şi degradante sau unde riscă să fie persecutaţi.

„Adevărul”: Din experienţa dumneavoastră, cum sunt văzuţi de medicii români? 
Există o reticenţă destul de mare a colegilor mei medici în a lucra cu acest grup de oameni. 
„Adevărul”: Care ar fi explicaţia?
În primul rând, sunt nevoiţi să lucreze prin intermediul interpretului. Calitatea acestui intermediar este esenţială în actul medical final. Dacă interpretul este o persoană care aproximează, care nu traduce cu exactitate, rezultatele nu sunt faimoase. În plus, timpul de lucru este mai mare. În al treilea rând, aşa cum spuneam, există teama că aceşti oameni vin cu tot felul de boli exotice cărora personalul medical nu le poate face faţă. 

„Adevărul”: În acest context, cu ce îi sprijină fundaţia?
Avem personal angajat, consilieri psihosociali dar şi medici, în special în Bucureşti. Problema este că aceste servicii sunt şi ele limitate la asistenţa medicală de bază, asta pentru că bugetele pe care le avem nu sunt constante. Avem colaborări cu autorităţile, dar suntem organizaţie independentă, ţinem la această independenţă şi nu dorim să devenim oficine ale Ministerului de Interne sau ale Inspectoratului de Imigraţie. 

„Adevărul”: Cunosc medicii români drepturile imigranţilor? Ar trebui făcute campanii?
La ora actuală, există o legislaţie care obligă România să ofere asistenţă de urgenţă tuturor persoanelor de pe teritoriu. Întrebarea care se pune este dacă medicii din spitale sunt informaţi şi cunosc acest lucru. În prezent, se face o mare confuzie între solicitanţii de azil şi refugiaţi şi persoanele care vin din terţe ţări pentru studii sau pentru reîntregirea familiei. Aceste ultime două categorii nu vin în ambarcaţiuni nesigure pe mare, ci au acte în regulă şi permise de şedere legale. Trebuie să facem o distincţie. Ministerul Sănătăţii ar trebui să colaboreze cu Ministerul de Interne şi cu noi, cu ONG-urile. Trebuie făcute nişte campanii ale drepturilor şi obligaţiilor pe care aceste persoane le au şi viceversa. 

„Adevărul”: Un studiu recent arăta că românii par a fi toleranţi faţă de imigranţi. Este adevărat?
Nu ştiu cât de relevante sunt studiile. Ideea este că noi nu suntem un popor intolerant, însă e adevărat că din punct de vedere economic ne confrutăm cu o criză financiară, la fel ca alte state. Pe de altă parte, solidaritatea umană există şi ea a fost demonstrată de-a lungul timpului în România. 

Citeste si:

Adevarul.ro

PSD şi PNL au bătut palma pe un nou proiect. Dragnea: M-a sunat doamna Gorghiu. Vom prezenta un plan de recredibilizare a Parlamentului

PSD şi PNL vor forma un grup de lucru care să stabilească un set de măsuri pentru recredibilizarea Parlamentului, a anunţat, joi, preşedintele PSD Liviu Dragnea. „Sunt multe lucruri de reparat“, a spus şi liderul PNL Alina Gorghiu.

Dragnea a spus că a convenit cu liderul PNL Alina Gorghiu să facă un plan pentru recredibilizarea Parlamentului, fiind vorba şi de Regulament, de un cod de conduită al parlamentarului, circuitul legislativ şi atitudinea parlamentarului.

“Vreau să vă spun despre anunţul pe care l-am făcut acum câteva zile – un plan pentru recredibilizarea Parlamentaului. Am fost sunat de către Alina Gorghiu, care a spus că susţine acest demers, mi-a spus că şi PNL are un document aproape finalizat tot în acest sens şi am convenit împreună ca, la fel ca în cazul Codului fiscal, să încheiem un document în care Parlamentul României să fie recredibilizat. Cred că în maxim o lună şi puterea şi opoziţia vom prezenta un plan în care instituţia democraţiei să fie pusă la locul în care trebuie”, a spus Dragnea.

El a adăugat că PSD şi PNL vor forma un grup de lucru în acest sens.

“Anunţ o discuţie pe care am avut-o cu Alina Gorghiu, este o invitaţie comună în care am convenit ca săptămâna viitoare să stabilim un grup de lucru care să ne prezinte într-un timp rezonabil un set de principii, de măsuri în care parlamentul să funcţioneze mai bine. Este vorba de Regulament, de un cod de conduită al parlamentarului, de circuitul legislativ şi atitudinea parlamentrarului. Este un proiect ambiţios”, a mai spus Dragnea.

Gorghiu: Imaginea este una jalnică despre Parlament

Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a confirmat spusele lui Liviu Dragnea.  “Am discutat cu preşedintele PSD despre nevoia de reforma instituţiei parlamentare. Este singura instituţie nereformată de douăzeci de ani, imaginea este una jalnică despre Parlament, este supradimensionat. Sunt multe lucruri de reparat. Cea mai mare problemă este ineficienţa, problemă de coerenţă legislativă. PNL a lucrat la acest proiect , este destul de amplu şi o să-l ducem pe masa partidelor politice parlamentare, pentru că aceasta este o temă vitală pentru România”, a spus Gorghiu.

Ea a mai arătat că la prima şedinţă a BPN al PNL va propune desemnarea echipelor tehnice care vor negocia legea salarizării şi absorbţia de fonduri europene.

“Vreau să vă spun că la primul BPN al PNL voi propune să desemnăm echipele tehnice de consultări pe celalte două teme, vorbesc de salarizarea în domeniul bugetar şi absorbţia de fonduri. Va trebui să agreem nişte paşi concreţi, astfel încât să nu ne prindă pe picior greşit”, a adăugat Gorghiu.

Citeste si:

Adevarul.ro

Rădoi a mai renunţat la un jucător, care a fost împrumutat de Steaua la Chiajna

Steaua a anunţat, miercuri, pe site-ul oficial, că a mai împrumutat încă un fotbalist, care a ajuns la Concordia Chiajna până la sfârşitul acestui sezon.

Răzvan Toni Gradinaru s-a născut la 23 august 1995, la Zimnicea. El a început fotbalul profesionist la Dinamo, unde a stat timp de doi ani. În 2010 a fost transferat de Steaua. Pentru echipa mare a debutat în victoria cu 4-0 împotriva formaaţiei Avântul Barsana, din şaisprezecimile de finală ale Cupei României, în sezonul 2013-2014.
 
În stagiunea precedentă, el a fost împrumutat la Oţelul, având un rol important în victoria echipei din Galaţi la Târgu-Mureş, care a ajutat în mod direct Steaua să câştige titlul cu numărul 26.
 
El are 23 de partide în Liga 1 (6 la Steaua), 3 în Cupa României, una în Supercupa României, una în Cupa Ligii şi una în preliminariile Ligii Campionilor.

Citeste si:

Adevarul.ro

Inspectoratele de Regim Silvic se vor transforma în Garda Forestieră. Noua instituţie va face angajări

Hotărârea de Guvern de funcţionare a Gărzii Forestiere, care a luat fiinţă prin transformarea Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV), va fi adoptată săptămâna viitoare, iar toate posturile vacante vor fi scoase la concurs, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.

„Săptămâna viitoare vom scoate Hotărârea de Guvern de funcţionare a Gărzii Forestiere, care s-a înfiinţat prin transformarea ITRSV. Acest lucru l-am făcut pentru că este necesar ca în România tăierile ilegale să fie stopate, pentru că din toate înregistrările făcute atât de către Institutul Forestier Naţional, cât şi de Institutul de Statistică, de ITRSV-uri a rezultat că 8,8 milioane de metri cubi se taie ilegal în România”, a declarat Graţiela Gavrilescu, citată de Agerpres.

Toate posturile vacante vor fi scoase la concurs

„În momentul în care HG de funcţionare Gărzii Pădurilor va fi aprobată, la toate ITRSV-urile toate posturile vacante vor fi scoase la concurs, iar acestea vor fi ocupate în urma unor criterii de evaluare extrem de stricte, începând cu testări psihologice, testări de integritate şi partea scrisă“, a spus Gavrilescu.

Urmează Strategia Naţională de Împăduriri

Ministrul a arătat că scopul Gărzii Pădurilor este urmărirea stopării tăierilor ilegale de pădure din România şi nu numai atât.

„Nu urmărim doar stoparea tăierilor ilegale, ci şi reîmpăduririle, la sfârşitul lunii septembrie vom trimite spre aprobare Parlamentului României Strategia Naţională de Împăduriri.
Facem un program integrat în domeniul pădurilor. Am discutat azi cu reprezentanţii ITRSV-urilor şi Direcţiilor Silvice şi le-am spus că în perioada următoare tot ce înseamnă norme subsecvente ale Codului Silvic vor fi aprobate”, a precizat ministrul.

Salarii ca la ANAF

Potrivit conducerii CRSC Vâlcea, angajaţii Gărzilor Forestiere vor primi aceleaşi salarii ca personalul ANAF, iar cota de motorină va ajunge chiar şi la 500 de litri de motorină de maşină.

„Organizarea şi funcţionarea o să fie aceeaşi, Garda Forestieră verifică respectarea regimului silvic în toate structurile silvice de stat sau privat, modul cum se fac tăierile, dacă se împădureşte, dacă au contracte de prestări servicii silvice, proiecte de împăduriri.

În termen de trei luni de la preluare, tot personalul va fi supus la evaluări de integritate făcute la nivel central.

Înfiinţarea gărzilor forestiere presupune şi creşteri salariale, o să fie o salarizare la nivelul celor de la ANAF, vom avea şi noi uniformă, o să fie dotare cu autoturisme corespunzătoare, inscripţionate, cotă de combustibil mulţumitoare, de aproape 500 de litri de motorină de maşină, o să fie dotare tehnică şi umană care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor“, a spus Gheorghe Dinucă, comisar şef adjunct în cadrul CRSC Vâlcea, citat de ziare.com

Citeste si:

Adevarul.ro

PROGNOZA METEO Temperaturi ridicate în primele două săptămâni din septembrie

Primele două săptămâni din septembrie vor fi călduroase, cu temperaturi ridicate pentru această perioadă din an, care vor depăşi 35 de grade Celsius dar care vor coborî. În a doua săptămână, temperaturile vor coborî treptat şi vor atinge valori normale pentru începutul de toamnă.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meterologie (ANM), vremea se menţine călduroasă în Banat, chiar caniculară la orele amiezilor. Ziua se vor înregistra valori de 36 de grade Celsius în timp ce noaptea nu vor coborî sub 18 grade Celsius.

În perioada 9-13 septembrie, însă, vremea va deveni normală din punct de vedere termic pentru această perioadă a anului, cu valori maxime ce se vor situa, în
medie, în jurul a 23…24 de grade şi minime de aproximativ 12…13 grade.  Ploi vor fi doar după data de 5 septembrie, pe arii mai extinse.

În Crişana, vremea va fi călduroasă, caniculară la câmpie, la începutul perioadei de prognoză, dar începând cu 3 august va întra într-un proces de răcire treptată. Dacă în primele zile ale lunii septembrie vor fi temperaturi care vor atinge şi 36 de grade Celsius, în a doua perioadă a prognozei, valorile vor coborî la 23 de grade Celsius. Şi aici, precipitaţiile îşi fac apariţia abia după data de 3 septembrie.

În Transilvania, toamna va debuta cu temperaturi ridicate, caniculare chiar, la amiază, când mercurul din termometre va ajunge la 34 de grade Celsius. Situaţia se va schimba din 3 septembrie, când valorile termice vor scădea treptat la 21-22 de grade Celsius. Noaptea, temperaturile se vor situa în jurul valorilor de 17 – 18 grade Celsius, arată meteorologii.

În Maramureş, primele trei zile ale lunii septembrie vor fi caniculare, însă vremea se va răci uşor de la o zi la alta, atrag atenţia ANM. Prin urmare, maximele diurne vor coborî spre 23 de grade între 9 şi 13 septembrie, valori ce vor caracteriza o vreme normală sub aspect termic pentru a doua decadă a lunii septembrie.

„În intervalul 3-13 septembrie vor fi ploi aproape zilnic, dar între 7 şi 9 septembrie acestea se vor semnala pe arii extinse şi, izolat, vor fi mai importante cantitativ”, arată meterologii.

În Moldova, valorile termice diurne se vor menţine constant ridicate în primele zile ale prognozei, când vor caracteriza o vreme caniculară, cu temperaturi maxime de 36 de grade Celsius. La sfârşitul primei săptămâni de prognoză, vremea va intra într-un proces de răcire treptată, astfel încât, în intervalul 9-13 septembrie”, notează meteorologii.

În Dobrogea, pe tot parcursul primei săptămâni se va menţine o vreme calduroasă, cu valori de 30 – 32 de grade Celsius, în timp ce a doua săptămână de prognoză va înregistra valori în jurul a 23-24 de grade Celsius. „Ploi slabe se vor semnala doar pe arii restrânse, pe 7 şi 8 septembrie”, spun specialiştii.

În Muntenia, vremea se va menţine călduroasă, local caniculară la orele amiezilor, cu temperaturi de 34 de grade Celsius în prima săptămână de prognoză. În perioada 6-13 septembrie, regimul termic va scăde uşor şi vor fi temperaturi de 24 – 25 de grade Celsius ziua şi 12-13 noaptea.

În Oltenia, vremea va fi tot călduroasă, cu maxime de 34 de grade Celsius şi minime de 18 grade Celsius.

Citeste si:

Adevarul.ro

Austriecii de la OMV dau în judecată Turcia pentru că a renunţat la gazoductul Nabucco

Grupul austriac de petrol şi gaze OMV a dat în judecată Turcia şi pe premierul Ahmet Davutoglu la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Washington, de pe lângă Banca Mondială (ICSID), pe motiv că a renunţat la proiectul gazoductului Nabucco, care trebuia să alimenteze Uniunea Europeană cu gaze naturale din regiunea Mării Caspice.

Nabucco era destinat reducerii dependenţei de Rusia, care furnizează deja o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Ankara s-a retras din proiect, iar în luna mai a semnat un acord cu Moscova pentru o conductă alternativă, TurkStream.
 
Compania austriacă a lichidat compania de proiect, numită Nabucco Gas Pipeline International GmbH, care trebuia să realizeze gazoductul cu acelaşi nume, rezultând o pierdere de 177 de milioane de euro, din care o gaură de circa 50 de milioane a ajuns în conturile OMV. 
Celelalte state care trebuiau să facă parte din Nabucco erau Bulgaria, România şi Ungaria, din partea ţării noastre participând Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor. Inclusiv Transgaz a suferit o pierdere financiară din închiderea Nabucco.
 
Proiectul Nabucco a încetat încă de acum doi ani, de când consorţiul Shah Deniz, care opera vastul zăcământ omonim din Azerbaidjan a ales să pompeze gazele produse către conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care urmează să treacă prin Grecia şi Italia. Astfel, Nabucco a rămas fără gaze, cealaltă mare sursă alternativă – Iranul – fiind sub sanncţiuni internaţionale din cauza programului său nuclear.
 
Ulterior, OMV a semnat un memorandum cu Gazprom pentru participarea la South Stream, însă chiar şi acest proiect rival, susţinut de Rusia, a căzut în luna decembrie 2014, din cauza opoziţiei Uniunii Europene.
 
Recent, OMV a anunţat o nouă colaborare cu Gazprom, alături de care doreşte să construiască un nou gazoduct pe sub Marea Nordului, respectiv Nord Stream 2. Ceilalţi parteneri din proiect ar fi gigantul petrolier Shell şi grupul german de utilităţi E.ON.
 
OMV are probleme la nivel de grup, din cauza scăderii producţiei în Libia şi Yemen, unde opera o serie de zăcăminte, ca urmare a problemelor de securitate şi conflictelor din cele două ţări.
Veniturile OMV au scăzut cu 38% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în pofida producţiei mai mari.
 
 
Mai puteţi citi:

Citeste si:

Adevarul.ro

MTV Video Music Awards 2015: cele mai sumare şi îndrăzneţe ţinute purtate de artişti de-a lungul timpului FOTO

Cea de-a 32-a ediţie a galei MTV Video Music Awards (VMA), care premiează cele mai bune videoclipuri ale anului, se va desfăşura duminică seară, 30 august, la Microsoft Theatre din Los Angeles. „Adevărul“ vă propune astăzi o recapituale a celor mai sumare şi îndrăzneţe ţinute purtate de artişi de-a lungul istoriei premiilor VMA.

Taylor Swift este artista cu cele mai multe nominalizări la gala MTV Video Music Awards (VMA) de anul acesta, cântăreaţa americană concurând la nouă categorii. Videoclipurile sale „Bad Blood“ – lansat în mai, în colaborare cu rapperul Kendrik Lamar, care este inspirat din filmele cu supereroi şi în care apar numeroase alte celebrităţi – şi „Blank Space“ vor concura la mult râvnita categorie Videoclipul anului. La aceeaşi categorie au mai fost nominalizate şi videoclipurile pieselo r „7/11“ (Beyonce), „Thinking Out loud“ (Ed Sheeran), „Uptown Funk“ (Mark Ronson feat. Bruno Mars) şi „Alright“ (Kendrik Lamar).

Totodată, cântăreţul şi compozitorul britanic Ed Sheeran (24 de ani) a fost nominalizat la şase categorii, în timp ce cântăreaţa americană Beyonce (33 de ani) şi DJ-ul şi producătorul britanic Mark Ronson (39 de ani) au primit câte cinci nominalizări fiecare.

Rapperul american Kanye West va fi recompensat cu Video Vanguard Award – un trofeu realizat în memoria cântăreţului Michael Jackson. Acest premiu reprezintă cea mai înaltă distincţie atribuită de organizatorii evenimentului.

Lista celor mai importante nominalizări la cea de-a 32-a ediţia e premiilor VMA poate fi consultată aici.

Ediţia din acest an va fi prezentată de  cântăreaţa şi actriţa americană Miley Cyrus (22 de ani).

Înainte de show-ul promis de organizatorii MTV în această seară, „Adevărul“ vă propune o trecere în reviztă a celor mai sumare şi îndrăzneţe ţinute purtate de vedele în ediţiile trecute ale galelor MTV VMA.

Cântăreaţa Katy Perry (30 de ani) şi rapperul Riff Raff (33 de ani), la gala MTV VMA 2014. Artiştii au optat pentru o ţinută denim, care nu a fost privită cu ochi buni de criticii de modă.

FOTO Getty Images/ billboard.com

În 2013, Miley Cyrus a uimit nu numai prin vestimentaţie, ci şi prin show-ul lasciv pus în scenă. Evoluţia ei alături de Robin Thicke, cu care a interpretat piesa „Blurred Lines“, în care au abundat mişcările lascive şi mesajele cu tentă sexuală, a ţinut prima pagină a presei internaţionale.

FOTO WireImage/billboard.com

La ediţia din 2013 a galei MTV VMA, cântăreaţa Lady Gaga (29 de ani) a purtat pe tot parcursul show-ului o pereche de bikini albi şi un sutien în formă de soică.

FOTO FilmMagic/ billboard.com

Îndrăzneaţa cântăreaţa Nicki Minaj (32 de ani) a purtat la gala MTV VMA 2012 un costum Versace realizat din dantelă neagră. Apariţia cântăreţei a fost punctată de părul său, vopsit galben neon.

FOTO Getty Images/billboard.com

La ediţia din 2011 a galei MTV VMA, Lady Gaga s-a costumat în travesti şi l-a trimis la o conferinţă de presă pe alter-ego-ul ei, Jo Calderone.

FOTO Getty Images/ billboard.com

Pe primul loc în topul celor mai ciudate ţinute purtate de artişti la MTV VMA se clasează însă rochia din carne crudă, purtată de Lady Gaga la ediţia din 2010.

FOTO billboard.com

Deşi rockerul Marilyn Manson (46 de ani) ar fi trebuit să fie în centrul atenţiei la ediţia din 1998, iubita sa de la acea vreme, Rose McGawan, a reuşit să-l eclipseze, afişându-se (aproape) în pielea goală.

FOTO billboard.com

Lady Gaga a schimbat trei ţinute cel puţin bizare în anul 2009.

FOTO billboard.com

Una dintre cele mai nefericite combinaţii de obiecte vestimentare a fost purtată de Pink (35 de ani) la decernarea premiilor MTV VMA din anul 2000.

FOTO Getty Images/ billboard.com

Fergie (40 de ani) a gafat în 2006, când a încercat să adopte o ţinută inspirată din filmul „A Clockwork Orange/ Portocala mecanică“.

Fergie FOTO WireImage/ billboard.com

Deşi în ultima vreme şi-a obişnuit fanii cu apariţii clasice, cântăreaţa Gewn Stefani (45 de ani) a afişat un look futuristic la gala VMA din 1999.

FOTO WireImage/ billboard.com

Lecţii de PR de la Macy Gray (47 de ani). În 2001, artista a purtat  o rochie inscripţionată cu mesajul: „Nou meu album va fi lansat pe 18 septembrie 2001. Cumpăraţi-l“

FOTO billboard.com

Din Regina muzicii pop, Madonna (57 de ani) s-a transformat în regina tatuajelor temporare, la premiile MTV VMA din 1998.

FOTO WireImage/ billboard.com

Prince, în albastru electrizant, la MTV VMA 1999.

FOTO billboard.com

Citeste si:

Adevarul.ro